Acum doua ore cautam “babeste” prin biblioteca mea saraca, cu aratatorul pe fiecare “cotor”, o lucrare, o opera care ar putea sa imi ofere vreo informatie despre modele culturale, imaginar si imagologie. Stendhal…hmm, George Calinescu, Marin Preda…nu, Lev Tolstoi….nimic care sa ma ajute. Dupa alte cateva exemplare,un titlu de carte imi atrage atentia: ” Vorbiti mai bine, scrieti mai bine romaneste!” de Ion Roman.
Din acel moment, de la o simpla curiozitate, m-am indragostit de carte. Stilul autorului, continutul vechi, dar atragator, structura cartii, nu stiu exact ce m-a incantat atat de tare, incat am renuntat la scrierea unor eseuri, plictisitoare de altfel, pentru a citi. Si am citit…pana cand am dat de cuprinsul de la sfarsit! Dar nu am regretat nicio clipa timpul sacrificat.
Nu m-am mai simtit de mult atat de bine. Afara era (si este) frig, eu eram rezemata de calorifer (as fi preferat de soba, dar am improvizat!:) ), aveam o cana de ceai de vanilie (tata l-a cumparat, dar e destul de bun) si cel mai important aveam in mana o carte cu paginile lipite, asemenea unei prietene care imi povestea o “barfa” noua si de abia asteptam sa ajunga la sfarsit.
Reprezentand editura “Ion Creanga”, Bucuresti din anul 1978, aceasta carte, uitata de lume (sau cel putin uitata de profesorii si colegii mei) ar trebui sa fie prima carte citita de un om care “se vrea a fi” lingvist, jurnalist, scriitor, oameni care lucreaza in domeniul relatii publice (urasc termenul de prost gust “PR-istii”!! ), etc.
M-am gandit mult ce fragment din carte sa il scriu pe blog. M-am uitat la cuprins, am incercat sa gasesc o parte care se evidentiaza mai mult decat alta, am citit si prefata…insa…nu m-am putut hotari. Mi s-ar parea o lipsa de respect pentru celelalte parti ale cartii sa dau intaietate unui anumit fragment. Cartea este atat de bine structurata incat nici nu am reusit sa rezum nimic, nici sa tai fraze nefolositoare, pentru ca nu exista asa ceva.
Multumesc bibliotecii mele ca a gazduit asemenea carte si ca mi-a facut ziua aceasta putin mai placuta si mai frumoasa. Cred ca o mai citesc o data! 😀 As vrea sa retin de fapt tot ce spune autorul acolo. Superb! 🙂