Înainte să-l găseşti pe Făt-Frumos, trebuie să săruţi multe broaşte

Aş vrea să debutez cu un adevăr. De fapt, nu numai aă vrea, ci chiar o s-o fac. Cu toţii avem foşti şi foste. I-am/Le-am avut şi o să îi/le tot avem, din ce în ce mai mulţi/multe, până ajungem la perfecţiune, ori la bătrâneţe. Atunci trebuie să ne mulţumim cu una din “broaşte” pentru a avea cu cine să murdărim mai mult de o singură ceaşcă de cafea.

Eu, de exemplu, cred că am folosit dintotdeauna cuvântul “fost”. La grădiniţă, aveam un prieten căruia îi făceam desenele acasă. Ca rasplată îmi zâmbea. M-am plictisit că munceam degeaba şi mi-am găsit pe altcineva. Vecinul, care mă plimba iarna cu sania în jurul blocului. Lui i-am povestit prima oară de fostul, care mă exploata. Dar înainte de ei, cred că aveam prieteni de familie, pe care îi consideram prieteni. Nici nu ştiam să vorbesc bine. După asta au urmat prima strângere de mână, prima privire, primul sărut. Continuă lectura Înainte să-l găseşti pe Făt-Frumos, trebuie să săruţi multe broaşte

Aoleu, maica! Dar ce mare te-ai făcut!

Când vine vorba de rude ciupitoare de obraji şi vecine jurnaliste de cartier, atitudinea mea este foarte “miserupistă”. Mai exact, nu sunt o mare fană a persoanelor în vârstă care mă cunosc din burta mamei şi care îmi amintesc de fiecare dată cum a fost copilăria mea. Şi bineînţeles, fiecare dintre ele are anumite momente. Bunica de la ţara îşi aminteşte cum mâncai dulceaţă şi cu nasul, cum te urcai în copaci şi te zgâriai, bunica din oraş îşi aminteşte cum ieşeai cu păpuşele în faţa blocului (sau făceai raliuri cu băieţii), mătuşa ţine minte zilele de naştere împreună cu toţi verişorii şi te stresează cu replici de când aveai 4 ani. Bineînţeles însoţite de comentarii: “Lasă că şi acum e la fel!”. (aşa spune matuşa mea când îşi aminteşte că dădeam mereu vina pe sora mea când făceam vreo prostie, dar acum s-au SCHIMBAT lucrurile!!!)

Totuşi, cele mai periculoase sunt vecinele. Ele nu au fost lângă tine tot timpul şi normal că au doar 2-3 amintiri, când te vedeau de la geam. E clar că de fiecare dată când te văd îţi adresează o întrebare (retorică, cred eu) : “Mai ştii când mă strigai de la 10 m să îmi dai bună ziua?”, “Ai uitat când veneai la mine că nu aveai cheie, aa?”, “Ştii ce copil cuminte (nebun, după caz) mai erai?”. Oricum, aţi înţeles ideea. Continuă lectura Aoleu, maica! Dar ce mare te-ai făcut!

Si cand te gandesti…

Intr-o zi ma plimbam prin oras. La un moment dat m-am hotarat sa ma plimb pe faleza (instinctul). Norocul meu a fost ca eram cu prietenul meu. Ceea ce s-a intamplat va puteti da seama dupa ce v-ati uitat la poza. Ei bine, din fericire eu nu am ajuns asa insa puteam sa fiu. Traversam strada, eu ma uitam intr-o parte, soferita intr-o parte si uite asa trecea cu viteza pe trecerea de pietoni fara sa se uite in fata (era sarbatoarea scrumbii si se uita dupa gratar). Prietenul meu, care era in spatele meu a vazut si intr-o fractiune de secunda m-a luat in brate si m-a impins. Masina nu nu m-a atins decat la picior, insa bineinteles ca ea (foarte speriata) a ridicat doar o mana speriata si a fugit. Eu am ramas pe marginea strazii cu o frica cumplita.

Toata intamplarea m-a facut sa reflectez la ceea ce se putea intampla cu mine si cum se petrec si celelalte accidente. Mi-am pus 1000 de intrebari, toate incepeau cu daca si toate se terminau cu spitalizare. De exemplu, daca prietenul meu se oprea sa se incalte la siret, daca ma plimbam doar prin oras cum era planul initial, daca i se oprea motorul femeii cu 2 minute inainte sa ajunga la trecerea de pietoni, daca nu era in acea zi sarbatoarea scrumbii, daca nu erau obstacolele de langa trecerea de pietoni si masina nu incetinea de tot????? Daca, daca, daca?

Acum ma gandesc cum se intampla de fapt accidentele. Cat de interesant este sa urmaresti destinele unor persoane care la un moment dat se vor intalni si se va intampla o tragedie. Insa, in accidente nu e necesar sa fie implicate doua sau mai multe persoane. Exista posibilitatea ca o singura persoana sa fie implicat intr-un accident. De exemplu, un muncitor din combinat a fost ranit grav acum vreo doua luni. Victima se afla in cabina macaralei si efectua manevrele de curatare a unei vane de zgura, lovind vana cu o bila de mare tonaj, agatata de varful macaralei. La un moment dat, bila a lovit cabina de comanda, iar barbatul a fost prins intre fiarele contorsionate. Acum seria de intrebari care incep cu daca sunt din ce in ce mai multe.

Daca omul era liber in ziua respectiva, daca vana nu necesita sa fie curatata in acea zi, daca omul ar fi avut timp sa iasa din cabina, daca ar fi avut totusi un loc de refugiu apropiat? Dar nu s-a intamplat nimic, omul a ajuns la spital a supravietuit, dar este posibil sa isi piarda piciorul. Acum nu va mai putea munci ca macaragiu, SI DACA TE GANDESTI ca ar fi putut sa aiba alta meserie…

Si daca te gandesti la toate amanuntele? Si daca nu s-ar mai intampla accidentele? Incercati sa analizati un accident, cat de mic. De exemplu, treci pe langa o bordura, o vezi si totusi te impiedici si cazi. Dar daca o luai in serios si erai mult mai atent? Sau te intreba cineva cat e ceasul si nici nu mai trebuia sa treci peste bordura respectiva?

Daca, daca, daca?? Prea multe posibilitati si prea putine rezolvari….

My fav place

Intamplator, l-am gasit! Este locul meu preferat. Cred ca oricine ar trebui sa aiba un asemea loc, unde sa gasesti mereu liniste, unde tot ce te inconjoara te face sa te simti mai bine decat acasa sau unde fiecare detaliu este asezat exact acolo unde l-ai pune si tu. Se numeste Hanul cu tei, dar eu i-am pus numele Catana.

Catana am descoperit ca inseamna soldat, ceea ce este si locul asta pentru mine. Doar un soldat pe care il vad foarte rar si atunci cand se intampla timpul nu imi permite sa stau mai mult. Este de fapt o fosta alee unde se vindeau pantofi, si inca au ramas bancutele unde stateau boierii pentru a proba pantofii sau pentru a-i curata. Acum este o galerie de arta in aer liber.

Multe magazine micute cu usi de tabla si cu un geam mic asteapta sa fie vizitate, insa nu vin atat de multi cum ar trebui (Nu se numeste Dorobanti, poate de asta, dar oricum e bine, e mult mai linistit asa). O sa pun mai multe poze, pentru ca oricat as scrie eu si oricat l-as descrie cel mai bine vorbesc pozele…. Sfat: Daca ajungeti prin Bucuresti, treceti macar 2 min pe acolo, chiar merita.

Ce faci cand astepti autobuzul??

Bineinteles, ca in mod normal raspunsul este astepti. Dar sunt si multe alte lucruri de facut intr-o statie. (Sincer acum, cred ca am luat-o putin razna)

Ideea e ca eu stau intr-un cartier denumit si “capatul lumii” (i se mai spune si Hawaii in zilele lui bune). Pentru cei din Galati, la capatul lui 9! Asa, si cum am carnet (DA, l-am luat!!!), dar inca nu am masina, singurul mijloc de transport este autobuzul. In cazul in care va vine in cap si maxi taxi sa stiti ca in Hawaii la mine nu circula. Pentru ca ar incurca circulatia, nu din alt motiv,precum faptul ca sunt prea multi pensionari (de fapt, eu, sora mea si 3 vecini sunt singurii tineri pe care ii cunosc din cartier:D) sau ca este mic cartierul si astia cu maxi taxi nu faceau decat 5 Lei in zilele lor bune. Deci NU, nu avem maxi taxi pentru ca ar aglomera circulatia, de asta sa stiti!

Asa ca jumatate din viata mea (sau aproape, sa nu exageram, nu de alta) mi-am petrecut-o in statie (sau statii, sa nu particularizam, ca am stat in toate). Autobuzul asta apare doar cand vrea el! (fraza asta trebuia sa o scriu pentru ca este motto-ul ziarului nostru…Facultativ-Apare cand vrem noi!) Multe lucruri am facut in statie, am citit, am mancat (poate am fost si la toaleta, nu-mi amintesc), am intalnit tineri nefericiti ca mine (cei trei vecini de care ziceam mai devreme), dar mi-am cam epuizat lucrurile de facut intr-o plictisitoare de statie.

Asa ca astazi, am luat un alt autobuz pana la o anumita statie (tiglina 1 pentru cunoscatori) si de acolo am asteptat “masina mea”. Chiar inainte sa ajung in statia respectiva, ma uitam pe geam si am observat ca au trecut pe langa mine 6 masini consecutive, toate conduse de femei. Orgoliul meu de incepatoare blonda mi-a crescut deodata. Atunci mi-am dat seama ca nu am fost niciodata atenta cam cate femei si cati barbati conduc pe strazile din Galati.

Ajunsa in statie, am inceput sa numar soferii. De fapt, mi-am facut un tabel. Barbati vs. femei. M-a deranjat la un moment dat din numaratoare un prieten, caruia i-am spus “Lasa-ma ca acum gandesc, sunt un geniu neinteles in lumea mercantila!” Mesaj pt el: Acum intelegi ce faceam atunci:)). Timpul petrecut in statie: 27 de minute. Masini numarate 238. Am mai pierdut pe drum.

Se poate si fara??

Atentie:  Pentru ceea ce veti citi in continuare aveti nevoie de o intelegere superioara a lucrurilor, realitatilor si faptelor. (intr-un sens restrans inseamna cam acelasi lucru, dar parea mai ambiguu).

De vreo 5 ani, de cand am inceput sa mai gandesc putin, o intrebare mi-a framantat gandurile?

Se poate si fara……

  • smecheri?
  • expozitii de masini decapotabile in fiecare zi pe strazi?
  • lanturi groase de aur?
  • imbracaminte cat mai sclipitoare, mulata si da firma?
  • imbecili?
  • MANELE??

Da, in mintea mea acest life style se leaga de manele. Nu stiu de ce. Dar ma gandesc destul de des (scuzati cacofonia, dar mi s-a parut ca nu deranjeaza asa mult) ca fara manele, oamenii nu ar fi avut modele (proaste, oribile de fapt) de copiat. Doar ca, fara manele, ce am fi facut?? Cei mai destepti dintre manelisti, ar fi ales hip hop-ul americat!! (destepti pentru ca ar fi stiut engleza)

De ce?? Pai sa ne gandim….Ce auzim in melodiile rapperilor?

  • I’m a (motherfucker) PIMP! (50 cent)
  • I’m trying get u’re pussy wet! (David Banner -Play)
  • Drop that ass ya shake it fast ya (Yin Yang Twins -Wait)
  • Right now, lick it good/ Lick my pussy and my crack (Kia -My neck, my back)
  • I ain’t playin’, I’m tryna fuck tonight (ya heard me)/Clothes off, face down, ass up, c’mon!! (50 cent-Just a lil bit)
  • She gotta a Gucci bag, her new outfit (Flo Rida -Elevator)

Ma rog, intelege-ti voi unde vreau sa ajung. Manele si melodiile hip-hop sunt la fel!!! Sa va demonstrez:

Asemanari:

  • cantaretii sunt negri;
  • tot ei sunt si pesti;
  • au multe fete, care s-ar culca cu ei in orice moment;
  • asta pentru ca au si foarte multi bani de altfel;
  • fetele sunt toate “usoare”
  • ei sunt toti smecheri;
  • bling-bling-urile vs. lanturi cu cap versace?? where is the difference?
  • masinile bineinteles.
  • videoclipuri doar cu femei care danseaza langa masini, pe masini, in masini, sub masini, printre masini…etc

what’s new pussycat??

Mi se pare ca a trecut un secol de cand nu am mai scris pe blog. Oricum, exista o explicatie! Sesiunea!!

Acum, desi majoritatea este in mijlocul ei, eu am terminat-o! Deci, pot sa fiu fericita ca am ajuns in anul doi fara probleme si sa incep sa imi fac planuri de vacanta.

Ce este nou cu mine de cand nu am mai scris? M-am mai linistit, nu mai sunt asa rea si am fost invitata la cel mai important eveniment al anului: nunta lui bogdan si a ancai (vezi lista persoanelor pe care nu vreau sa le vad la nunta mea..etc). Au tinut sa specifice ca o sa fie cu manele. Good job my friends!

Dar sa trecem la lucruri mai serioase. Sunt studenta in anul doi, invat ceea ce imi place, am numai note bune, plec in vacanta si lucrez la un nou ziar. Ei, nu fiti gelosi acum. Asta e doar fatada. Aa da, am uitat. De doua saptamani sunt single. Articolul “despre el” este declarat anulat, doar ca il pastrez sa il mai citesc uneori, cand vreau sa imi amintesc faptul ca pot sa am si sentimente.

Cel mai important lucru de care sunt “mandra” este ca am vazut ambele sezoane din gossip girl in 3 zile. Si asta pentru ca o zi nu am avut laptop-ul. E un fel de terapie care, surprinzator, functioneaza.

Un eveniment care m-a scos din lumea gossip a fost cursul festiv al surorii mele. A terminat facultatea sefa de promotie. Felicitarile mele ei! Putin probabil sa ajung si eu asa:))

In rest, have fun!

Câteva sfaturi pentru realizarea unui bun articol de opinie

Chiar dacă uneori sfaturile sunt date pentru a fi încălcate, este bine ca jurnalistul de opinie sa fie măcar avertizat asupra pericolelor care pândesc în orice clipă credibilitatea discursului său.

1. Faceţi concesii şi părţii adverse sau arătaţi unele părţi mai slabe ale argumentării voastre tocmai pentru a vă intări credibilitatea celor afirmate.

2. Atenţie la comentariul insidios. Trimiterea subtilă la alte fapte deformează voit adevărul. Crearea de false legături între fapte se realizează prin mai multe procedee; de exemplu, prin ruptura brutală de ton sau prin citarea incorectă prin scoaterea din context. Comentariul insidios poate lua forme mai rafinate, mai discrete. E suficient să introducem unde trebuie un anume semn de punctuaţie: ” Băsescu democrat?” , “Domnul Oancea, ministru de-legat”.

3. Nu uitaţi! Strigând insistent şi cu toată puterea, nu veţi câştiga în argumentare şi persuasiune. Oricum, dacă ridicaţi tonul, încercaţi să vă puneţi sub semn moral autentic.

4. Verificaţi faptele şi cifrele de la care pleacă articolul vostru de opinie.

5. Nu uitaţi că cititorul vrea opinia voastră si nu o recapitulare banala a faptelor.

6. Evitaţi excesul de argumente, de cifre, de nume, de citări. Toată această recuzită doar ilustrează şi sprijină un punct de vedere, nu i se substituie.

7. Aluzia, sarcasmul sau ironia fac parte din argumentare. Folositi-le, dar fără exagerări şi îngroşări tendenţioase, caricaturale.

8. E bine să aveţi la îndemână un carnet cu ziceri memorabile, cu anectote, pilde sau citate celebre. Lectura lor vă ajută măcar să asezonaţi articolul, să găsiţi un bun final.

O stire trebuie sa fie asemenea unei fuste mini purtata de o femeie frumoasa. Destul de lunga pentru a acoperii subiectul, dar destul de scurta ca sa fie interesanta.

Prima sesiune…

Nu glumesc…chiar astept sesiunea. Vreau sa intru cu o alta atitudine pe usa ingusta a Universitatii. Vreau sa fiu sigura pe mine si sa ma confrut pentru prima data cu problemele existente in facultate. Pana acum totul a fost o joaca. Jurnalismul este usor, pot spune altii, insa trebuie sa te daruiesti cu adevarat pentru a reusi. Nimic nu este greu si la fel nimic nu este usor. Totul depinde de puterea de asimilare si de daruinta fiecaruia.

Sunt nerabdatoare sa fiu in adevaratul sens al cuvantului…STUDENTA. Nu fugiti de responsabilitati si totodata sa nu va creati conceptii gresite potrivit carora in timpul facultatii trebuie doar sa te distrezi. Cu motivatia ca…esti tanar. Am cunoscut destule persoane care s-au distrat in primul an de facultate, in al doilea an, unii chiar si in al treilea, insa in al patrulea deveneau “seriosi”. Totusi, valorile in astfel de cazuri scad. Daca inainte te gandesti ca este buna o nota de 8-9 ajungi sa crezi ca 5-ul este singurul lucru pentru care merita sa lupti.

Asadar, succes tuturor in sesiune si sa stiti ca nimeni nu va considera mai “tari” daca va distrati, beti, fumati si nimeni nu are dreptul sa va judece daca va doriti mai mult de la viata si refuzati sa fiti teribilisti.

It’s hard to be a woman!

Dacă ar fi să debutez cu un adevăr, aş reaminti că nicidecum nu ne alegem piesele vestimentare de dragul bărbaţilor care ne înconjoară (deşi uni ar jura contrariul), ci de dragul propriei imagini oglindite şi mai ales pentru a trece cu bine examenul de scanare la care eventual ne-ar supune o rivala într-ale aspectului. Nici măcar nu trebuie să gândim prea profund pentru a admite că ne măguleşte mai degrabă invidia frumoaselor din jur decât potopul unor complimente masculine.

Ce bărbat poate aprecia rafinamentul pantofilor noştri din ultima colecţie? Nici măcar cei mai practici dintre ei nu ştiu importanţa aparte a unei poşete şi n-avem certitudinea că recunosc designerul aşa cum ar face-o amicele noastre la o cafea. Ce ştiu jumătăţile noastre (ne)oficiale despre culorile celor mai recente tendinţe? Şi mai ales, înţeleg ei zbuciumul asortării curelei la piatra inelului?

E minunat sentimentul că femeile se străduiesc să fie frumoase şi elegante pentru femei! Măcar suntem vulnerabile între noi. A, dar mai sunt nişte intruşi care ne manipuleaza emoţiile şi ne dicteaza în mod subtil comportamentul în materie de stil şi vestimentaţie: designerii. Ei ne transformă în sclave ale adoraţiei pentru frumos, pentru modern, pentru lux. Continuă lectura It’s hard to be a woman!