Ceea ce îmi place mie mult la Galaţi, chiar dacă este un element superficial, este că toţi avem un limbaj prin care ne înţelegem. Nu că am avea nevoie să ne înţelegem între noi când suntem în oraş, dar limbajul este foarte folositor când suntem altundeva în grup. Par a fi nebuna (ceea ce nu e departe de adevăr), dar mie îmi plac jocurile de cuvinte şi este o plăcere pentru mine să învăţ cum se pronunţă cuvintele în limba “săpărească” sau în original “păsărească”. Nu că m-ar ajuta la ceva, dar în lipsă de altceva, este distractiv să vorbeşti aşa, măcar razi de cum sună unele cuvinte!
De exemplu, eram în Bucureşti cu un prieten din Galaţi şi el vroia să îmi ofere mie un singurul loc rămas liber în metrou. Doar că în momentul în care m-am aşezat un miros de neexplicat (se putea să aducă a varză murată împuţită) îmi “mângâia” căile respiratorii. M-am ridicat, dar prietenul meu insista să mă aşez. I-am spus să stea el dacă vrea, el a refuzat foarte politicos.
Nu puteam să spun nimic pentru că tipul cu mirosul era cu ochii pe noi, aşa că i-am spus foarte lejer: “Reav să germem în tală tarpe că stehu tupe rate!” Traducere: “Vreau să mergem în altă parte că ăsta pute tare!”Prietenul meu a înţeles şi l-a bufnit râsul în acelaşi timp. Atunci mi-am dat seama că limbajul cunoscut numai de gălăţeni (din câte ştiu eu) este chiar folositor.
După aia am început să vorbim aşa de câte ori vroiam să ne distrăm. Sună parcă am fi cretini, dar nu cred că există gălăţean care să nu ştie ce înseamnă: “steh!” <el> sau “ici cafi trafe?” <ce faci frate?>.
Sincer, înainte nu suportam să aud că se vorbeşte aşa. Cred că e de la sine înţeles că în majoritatea cazurilor, cei care vorbesc aşa sunt băieţii de cartier care au inventat limbajul pentru a-l folosi când fac “afaceri” sau mai bine spus “combinaţii”. Dar, eu m-am gândit că dacă tot sunt din Galaţi să mă conformez măcar asupra acestui aspect. E chiar distractiv câteodată, să îi spui cuiva un secret când ceilalţi nu te înţeleg. Bine că nu este recomandat să spui : “Ce strop e stehu, mă tabe la pac cu stropiile lui. Gabă o zucsă să clepăm!” <Ce prost e ăsta, mă bate la cap cu prostiile lui. Bagă o scuză să plecăm!> când eşti sâmbătă seara pe faleză, pentru că ai mari şanse să se prindă toţi. Dar, în celelalte oraşe este chiar fun!:D
Am ieşit odată cu un tip la mare la un suc. Il văzusem de vreo câteva ori prin hotel şi părea simpatic. Singurul defect pe care îl avea era că şi el ştia lucrul ăsta şi nu înceta să îmi reaminteasca din 5 în 5 minute ce băiat grozav este el. Ei, aşa că în loc să îi fac o părere proastă cum că aş avea probleme la stomac şi mă duc prea des la baie, am raspuns la telefon când eram la masă cu el. Prietena mea era curioasă să afle cum decurge întâlnirea. Atunci i-am spus: “Chesunt la labansoar, stehul e cliptisitor, pelh em!” <Sunt la balansoar, ăsta e plictisitor, help me!>.
În zece minute (hotelul era aproape, Aurora în Mamaia, pentru curioşi, exact lângă terasa “La balansoar”) prietena mea a venit şi a spus că ne-a chemat tatăl ei la masă şi nu trebuie să întârziem. Aşa am scăpat încă o dată cu ajutorul “limbii noastre” dintr-o situaţie jenantă. Plus că, băiatul nu şi-a facut o părere proastă despre mine, cum că aş fi nepoliticoasă sau că am mâncat prea mult iaurt Activia. Mai târziu am descoperit că era chiar de treabă!
Am uitat să precizez că se poate vorbi şi în engleză. E mai dificil întradevăr, dar aşa ai şanse să nu ştie nici aştia din Galaţi:P. Ceea ce îmi place mie este că nu există nicio regulă. Unele cuvinte se rostesc invers, la altele se inversează silabele, altele au prefix “che-” (cheştii, care are şi variana işti), unele sunt noi (stehul, steha, stehii, stehele). Important este că oricum ai vorbi, gălăţenii te înţeleg. Înainte credeam că şi cei din Brăila ştiu să vorbească, dar mi-am demonstrat că nu e aşa. Sau poate doar unii, pe care nu i-am cunoscut eu încă.
Nu ştiu de ce scriu asta pentru că e ca şi cum aş explica tuturor codul nostru. Dar, e bine de ştiut când auziţi pe stradă oriunde aţi fi: “Ce puser stehe stehul. Îmi clape tulm!” <Ce super este ăla. Îmi place mult!> că nu vă injură nimeni şi că ar fi bine să întoarceţi capul.
Pentru neînţelegi contactaţi: orice gălăţean!