Azi am reușit să fac una dintre cele mai proaste glume pe care le-am făcut vreodată și, sincer, îmi pare atât de rău pentru asta. Mă gândeam că voi aduce un strop de umor în conversație, dar, în loc de asta, am reușit să creez o situație cam jenantă. Încă mă gândesc la expresia feței persoanei respective și la cum am putut să las să-mi scape o glumă atât de neinspirată.
Era o zi obișnuită și m-am gândit că ar fi amuzant să încerc să destind puțin atmosfera, dar gluma mea s-a dovedit a fi un esec total, si mi-a fost atrasa atentia sa nu mai fac glume proaste. În loc să aduc zâmbete pe fețele oamenilor, am reușit să las un gust amar în aer. De ceva vreme mă simt cam jenat când mă gândesc la asta și nu pot să nu mă întreb cum am putut să greșesc atât de mult.
Îmi dau seama că umorul poate fi o armă cu două tăișuri și că nu toată lumea poate aprecia aceeași glumă. Însă, acum înțeleg mai bine decât oricând importanța de a cunoaște publicul și de a ține cont de context înainte de a spune orice. Într-un fel, experiența asta m-a învățat o lecție importantă și m-a făcut să realizez cât de important este să fim atenți la impactul cuvintelor noastre asupra celor din jur.
Îmi pare foarte rău că am făcut acea glumă și că am pus într-o situație incomodă persoana respectivă. Sper că în timp voi reuși să-mi revin și să compensez prin fapte bune și cuvinte mai potrivite. În viitor, promit să fiu mai atenta la ceea ce spun și să nu las umorul meu să meargă în direcții neașteptate și neplăcute.