M-am gandit de multe ori la asta si niciodata nu m-am simit in stare sa am grija ca ziua mea sa fie perfecta.Am inceput sa la inchisul telefonului, de la ascultarea melodiilor preferate…insa nimic nu m-a facut sa cred ca ziua a fost asa cum mi-am dorit-o.
Desi ploua in Focsani de vreo 2 ore, lumea pare ca nu baga de seama iar traficul este ca intotdeauna aglomerat.Iar eu, cu gandurile mele, ascult Sinéad O’Connor – Nothing Compares 2 U. Poate ca e de la vremea posomorata si nostalgia mea.Insa cred ca versurile se potrivesc de minune cu starea mea generala.
De cateva zile, m-a luat din nou insomnia.Asta cand credeam ca o sa fie bine si ca nu conteaza daca nu pot dormi 2 nopti una dupa alta.Anyway, se pare ca nu e tratament natural pentru mine.Probabil am sa urmez sfatul profesoarei de engleza si inainte sa ma culc am sa dau vreo cinci ture de stadion si sigur voi dormi pentru doua zile. Vedeti cate sfaturi practice impartasesc profesorii nostri cu noi?!
Nu ca ne-am plange dar ma intreb cati dintre noi sunt intr-adevar capabili sa faca ceva cu viata lor.Nu in sensul rau, insa de cate ori suntem intrebati ce vrem sa ajungem, ii apuca pe toti rasul, gandindu-se la cine stie ce, si la faptul ca inca nu putem sti ce vrem.Atunci de ce naiba ne intreaba?!